MODESTIA
“Modestia
este arta de a te pune in valoare fara intentie” (Oliver Herford)
Daca urmarim
cu atentie atitudinile celor din jurul nostru vom observa cati oameni sufera de
complexul de superioritate. Nu e unul care sa nu se creada cel mai tare din cel
putin un punct de vedere: frumusete fizica, bani, putere, cunostiinte spirituale,
talente, virtuti.
In aceste
conditii, se ridica un mare semn de intrebare: incotro se poate indrepta o lume
cu o omenire care are la baza competitia
si credinta ca fiecare este mai bun decat celalalt?
De fapt
lucrurile ar trebui sa stea cu totul altfel daca nu am incerca sa ne mai
separam de ceilalti, ci sa ne unim cu ei.
Sa luam
exemplul unei partituri:
Dupa cum
observam, exista multe note muzicale care IMPREUNA se armonizeaza si formeaza
un cantec superb. Cum ar fi sa avem o melodie compusa numai din DO? Sau din RE?
Sau din MI? etc…Aceea nu s-ar mai numi melodie. Ar fi doar un sunet prelungit
care chiar ar deranja urechea la un moment dat. Do este mai bun decat Re? Mi este mai bun
decat Fa? So este mai bun decat La? Indiferent cat de armonioase suna ele luate
separat, numai LA UN LOC pot forma o melodie. Si atunci ce rost au
comparatiile?
Daca
celalalt e diferit, nu inseamna ca este inferior. Pur si simplu vede lumea prin
alt unghi. Este perspectiva lui, preferinta lui, lectia lui de viata. In loc sa
il judecam sau sa il contrazicem, mai bine incercam sa il intelegem. Si daca nu
putem, inseamna ca nu rezonam cu el deci nu e obligatoriu sa ne asociem cu el
in activitatile noastre. Exista optiunea de a coexista alaturi de cei care sunt
pe aceeasi lungime de unda, respectand in acelasi timp faptul ca exista si alte
specii.
Ca sa ne
facem utili, trebuie sa devenim acel DO / RE / MI / FA / SO / LA / SI pur. Sa ne straduim sa fim cea mai
buna versiune a noastra. Aceasta ar trebui sa fie unica noastra preocupare. Si
daca am fi seriosi in aceasta privinta, nu am mai avea timp si nici nevoie sa
observam defectele celorlalti. Fiindca automat ne-am sincroniza cu cei care si
ei la randul lor ar face acelasi efort spre auto-imbunatatire.
Crezandu-ne
superiori, vom atrage catre noi numai persoane si situatii care ni se
vor parea inferioare, prin urmare nu vom avea relatii bazate pe stima si
incredere. La un moment dat ele vor inceta sa existe, navand nicio valoare
adevarata la temelie.
Fiind
ingaduitori cu noi insine nu vom mai fi la fel de necrutatori nici cu greselile
aproapelui. Caci ele sunt greseli pe care cel mai probabil le-am facut si noi
candva.
Un alt
aspect important este nevoia de a se evidentia. Ea provine tot dintr-un complex
de superioritate. Dar complexul de superioritate este de fapt complex de
INFERIORITATE. Cel mai adesea, cei care cersesc atentie sunt persoane care in
trecut au fost abuzate fizic, psihic sau emotional. Simtindu-se minimalizate,
rana persista si in urmatoarele etape ale vietii cand epateaza intr-un fel sau
altul insa se inchide cu adevarat doar in momentul cand isi dau seama ca nu
necesita validarea celorlalti, ci doar sentimentul de a fi confortabili in
propria constiinta.
Daca o fata
stie ca este frumoasa, ce nevoie are sa o arate in plina zi pe strada? In
general “divele” sunt acele femei care sunt total nemultumite de felul cum
arata seara inainte de culcare dupa momentul demachierii sau dimineata la
trezire. Ele mascheaza deindata orice imperfectiune dupa care isi incep ziua
pozand in altceva. Prin urmare toata viata lor devine un mare fals. Dupa multa
suferinta, unele resimt nevoia de a redeveni simple si naturale, de a se
aprecia asa cum sunt, indiferent de tendintele modei.
In special
printre femei, este rar de gasit un exemplar care combina frumusetea cu
virtutea. Cea mai mare virtute fiind…modestia.
A nu-l face
pe cel de langa tine sa se simta neconfortabil prin afirmatiile tale, mai ales
cele legate de succese, a nu evoca pur si simplu aceste succese, a nu simti
nevoia de a te face remarcat cu orice pret, a nu intra in competitie, a nu tine
neaparat sa ai dreptate mereu…iata doar cateva exemple de modestie.
Daca am
trai cu recunostiinta adevarata pentru ceea ce avem, atunci nu am mai nutri
tendinta de a-l surclasa pe cel de langa noi. Fie sa avem intelepciunea sa
constientizam acest lucru din ce in ce mai clar, pentru ca viata sa nu fie
nevoita sa ni-l arate prin lectii dure si dureroase…
